Dupa petrecerea de aseara, am hotarat cu totii ca azi toata gasca sa stea linistita in casa. Cu toate astea, iata-ne pe toti 6 ocupand sufrageria, neavand practic ce face. Nu ca ma deranja neaparat lucrul acesta. Eram mai mult decat multumita sa stau in bratele lui Edward, si sa-i simt respiratia racoroasa coborandu-mi pe gat, ocupand amandoi una din canapele din camera. Ma rezemam cu spatele de pieptul lui, cu capul odihnit pe umarul lui, in timp ce el ma inlantuia cu bratele de talie, cu barbia sprijinita in curbura gatului meu. Spre deosebire de ceilalti, noi chiar ne simteam bine stand degeaba si ore intregi, atata timp cat eram impreuna. Ceilalti erau de obicei mult mai activi, nu suportau sa stea prea mult intr-un loc. Jasper statea cu capul pe genunchii lui Alice, bucurandu-se de miscarile line si delicate ale mainilor ei in parul lui, in fata noastra pe alta canapea, iar Rosalie cu Emmett erau la calculator.
-Ma plictisesc… se planse Alice, uitandu-se rugatoare la noi, cu o fata de catelus… Hai sa facem ceva…
-Puiule dar tu intotdeauna te plictisesti si cu siguranta intotdeauna vrei sa faci ceva, o tachina Jasper, facandu-ne pe toti sa radem cu pofta. Se pare ca isi cunostea foarte bine micul vulcan de energie si chiar il compatimeam cateodata. Cu toate astea, ei doi se completau unul pe altul, + si -, ying si yang, ea energica, vorbareata, el calm si tacut. Poate asta era cheia relatiei lor, pentru ca nu prea vedeai oriunde un cuplu care sa se iubeasca atat de mult cum se iubeau ei.
-Am eu o idee, rasuna vocea lui Emmett in incapere. Edward, incepu sa chicoteasca usor in urechea mea, dupa care imi sopti “Oare de ce imi este frica?”. Am inceput sa rad tacut in raspuns, iar el si-a rezemat din nou, spasit, barbia pe umarul meu. Se pare ca si ceilalti aveau reactii asemanatoare: Alice isi rotise usor ochii, in timp ce Jasper isi duse incet degetele la urechi in semn evident de tachinare. Rosalie incepu sa rada, dupa care isi imbratisa compatimitor logodnicul.
-Ufff… Niciodata nu vreti sa ma ascultati… Dar chiar ma gandeam sa ne jucam un pic asa cum faceam in copilarie… continua Emmett cu o fata bosumflata. Eu si Edward ne-am uitat unul la altul speriati pentru o secunda, dupa care am inceput sa radem amandoi atat de tare, incat era sa cadem cu totul de pe canapea.
-Wow, Emmett, intr-adevar… profund… foarte profund… raspunse Jasper, dand din cap deznadajduit. Te-ai gandit mult?
-Da, exact… Si ce propui, fratioare… Sa ne jucam cu papusi? intreba Alice, sarcastic, abtinandu-se cu greu sa nu izbucneasca in ras.
-Normal ca nu… eu sunt baiat si nu as putea face asta. Dhaaa… Se lasa o liniste pentru cateva secunde, dupa care toata lumea izbucni in ras din nou. Se pare ca problema lui nu erau papusile ci faptul ca el era baiat si nu putea face asta. Tipic Emmett… Ma intreb ce s-ar intampla daca i-am propune sa ne jucam cu masinute. Ar fi de acord? Eu una nu m-as mira…
-Ooofff… sunteti imposibili… Ma gandeam de fapt la Adevar si Provocare… raspunse Emmett, dupa care isi incrucisa bratele la piept, bosumflandu-se din nou. Am continuat toti sa chicotim, dupa care Alice continua cu un glas amuzat…
-Ok, in fine, presupun ca este mai bine decat nimic. Eu sunt de acord… Jasper, iubitule?
-Pff, de ce nu? Ca sa nu mai zici Emmett, ca nu iti luam in consideratie ideile “absolut geniale”, continua Jasper sarcastic, ochindu-l pe omul care acum era vesel ca un copil in prima zi de Craciun, cu o expresie a fetei de nepretuit. Era adorabil. Ce usor era sa il faci fericit pe acest urias si acum intelegeam un pic mai bine si relatia lui cu Rosalie.
-Bine, atunci…Bella, Edward? continua Alice canalizandu-si acum intreaga atentie inspre noi, care eram din nou in unul din momentele noastre, prinsi parca in bula noastra de aer. Hellooo?!?!? Pamantul… Cineva acolo??? Ufff…luati-va o camera… continua Alice, usor frustrata. Am inceput sa chicotesc usor la tonul exasperat al lui Alice, dar eram incapabila sa vorbesc, sa gandesc limpede mai exact, atunci cand Edward imi musca lobul urechii, facandu-si drumul incet cu sarutarile inspre gatul meu, acum mult prea infierbantat, mainile lui, apropiindu-se usor de sanii mei… Stiam amandoi ca nu puteam face mai mult in prezenta celorlalti, dar nu ne puteam abtine. Cum spunea soarele meu? Aaa, da: “mici placeri nevinovate”. Concluzia: iubitul meu era un pic nebun, dar exact nebunia asta ma facea practic sa sar pe el la propriu si sa il tarai pana in dormitor. Norocoasa de mine. Uufff… “Cuminte Bella, cuminte… Nu a trecut mult de cand…”
-Poate ar fi mai bine sa lasam toate pe azi, sa ne ducem in camerele noastre SI PUR SI SIMPLU SA FACEM SEX CA ANIMALELE… ce zici Rose? se auzi vocea lui Emmett deodata amuzata… Edward si cu mine am intepenit instantaneu, orice senzatie de excitare pierzandu-se vizibil. Ce naiba? Ei bine, daca a intentionat sa ne intrerupa, a reusit de minune, acum eram efectiv CUMINTI, enervanti de cuminti as putea adauga lucru care imi cam displacea, dar ce puteam sa fac atunci cand aveam un prieten nebun care va fi mort in mai putin de cateva ore, pentru ceea ce a facut, omorat de mine.
-Wow, bravo, Emmett, ai reusit sa ii trezesti la realitate, continua Jasper in hohote de ras, acompaniat de ceilalti. Trebuie sa recunosc, trucul e perfect, a mers de minune. Edward il privi pe fratele lui mai mare cu o expresie ucigatoare, in timp ce eu roseam rusinata la privirile fetelor asupra mea. “Ha, ha, foarte amuzant…”
-Gata, terminate, haideti sa incepem jocul pana ce nu va luati la bataie, ok? Emmett, tu ai fost cu ideea, tu incepi, spuse Alice entuziasmata, uitand usor de persoana pe care o tinea in brate. Jasper se covrigi mai tare in poala ei si in semn de protest ii lua din nou mana si i-o puse in parul lui. Era de-a dreptul hilar, hilar ca un copil caruia i s-a luat jucaria preferata din mana pe nepregatite. Oups, sorry, iubitule, continua spiridusul nebun, dupa care isi relua activitatea de mai devreme (mai exact: alintarea lui Jasper pornind bineinteles de la dezmierdarea parului sin u numai), nu inainte de a-l saruta usor pe buze.. La asta, el ofta fericit, cu niste ochi de catelus recunoscator. Am inceput sa chicotesc usor, acompaniata de Edward, la vederea lor, avand acum un singur gand in minte: cum Dumnezeu, puteam fi toti atat de nebuni?
-Perfect, eu incep, intrerupse Emmett bucuros. Hmm, sa vedem, sa vedem… BELLA??? a continuat el, cu un ranjet diabolic pe fata: adevar sau provocare?
La naiba, stiam eu, doar vorbim de Emmett, asta avea sa fie buna, am gandit mental dupa care am rosit enervata. Edward, chicoti usor in urechea mea, vizibil amuzat… “Shht, Bella, respira… La urma urmei, cat de rau poate fi?”
-Adevar, am rostit sfarsita. Here goes nothing…
-Aham… Deeeciiii… Sunt sigura ca toti de aici vor sa afle asta chiar din gurita ta, asa ca intreb eu pentru ei… CAT DE BUN ESTE EDDIE LA PAT??? Am incremenit, nu, rectific, am... Uuufff… M-am blocat urmarind si reactia celorlalti, care evident mureau de curiozitate se pare, iar soarele meu, ei bine, devenise o stana de piatra in spatele meu. Ce dragut, am ramas de una singura in plin camp de batalie, great… “Ce spuneai iubitule? Cat de rau poate fi? Ei bine… La naiba!”
-Nu am experienta in domeniu prea mare, dar avand in vedere ca de fiecare data m-a adus la orgasm extrem de usor si asta folosindu-se nu numai de bijuteria lui, facandu-ma practic sa si uit unde sunt si cum ma cheama, sau excitandu-ma puternic numai cu o singura privire, ei bine, eu cred ca toate astea adunate il fac un amant excelent… am incheiat ceremonioasa, ultimele cuvinte rostindu-le clar si tare, uitandu-ma adanc in ochii lui. Privirea din ochii lui Edward era de nepretuit. Se vedea clar uimirea, iar in cateva secunde se schimba radical, lasand locul dorintei. Se vedea clar ca nu eram singura care vroia acum sa continuam discutia in alta camera daca ma intelegeti… Nu credeti? am continuat mutandu-mi privirea de la soarele meu, asupra celorlalti, care ma priveau acum intens, cu gurile usor intredeschise. Au vrut adevar, adevar le-am dat…
-Ok… Cine esti tu, si ce-ai facut cu Bella??? intrerupse Alice tacerea vorbind aproape in soapta… Toti ceilalti au inceput sa rada zgomotos, detasand vizibil atmosfera, slava Domnului, dar eram acum un pic ingrijorata de iubitul meu care se parea ca ramase vizibil socat, in continuare imobil. E de bine sau de rau?
-E randul meu presupun… am continuat nemaivrand sa dau ocazia cuiva sa mai spuna sau sa comenteze ceva. Jasper… adevar sau provocare? “Razbunarea acum incepe… Curiozitatea bolnava se plateste….”
-Provocare, normal…
-Te provoc sa faci gargara cu ulei… La asta, ochii albastri meditativi ai blondului din fata mea se intunecara brusc. Abia m-am abtinut sa nu izbucnesc in ras… in timp ce toata suflarea din camera scoase un sunet de dezgust… Soarele meu reactiona intr-un sfarsit, soptindu-mi in ureche… “Esti rea, stiai?”
Spasit, saracul Jasper pleca in bucatarie dupa care reveni cu sticla de ulei, si in cateva secunde executa ordinul. Se stramba cand termina, dupa care isi relua locul in bratele lui Alice bosumflat. Emmett incepuse sa rada in hohote, vizibil amuzat de intreaga situatie. Mai avea un pic si aducea si popcornul de rigoare. Se pare ca asta nu avea sa ramana asa.
-Rosalie, adevar sau provocare? continua Jasper, zambind inocent la Emmett.
-Adevar… raspunse Rosalie, nesigura…
-Care este cel mai nebunesc loc unde ai facut sex cu Emmett?
-Simplu… In baia de femei a clubului din Seattle, a raspuns Rosalie fara macar sa se gandeasca. Am inceput toti sa chicotim, dar atentia mi-a fost atrasa de soarele meu, care devenise si mai rigid daca era posibil. Am inceput sa rosesc usor, dandu-mi seama la ce se gandeste, mai exact la impacarea noastra de acum cateva saptamani, la cat de pasionala a putut sa fie. Deodata, mi se parea ca in camera se facuse extrem de cald… Oare de ce? La naiba.. Se pare ca nu eram singura, il simteam… Eram ca soarecele si pisica, amandoi prinsi intr-un joc dureros de excitant…
-Alice… adevar sau provocare?
-Adevar… raspunse Alice mandra…
-Ok. Care este fantezia sexulala preferata a lui Jasper? a intrebat Rosalie sigura pe ea, uitandu-se trimfator la fratele ei.
-Aaa, pai, simplu…cred… sopti Alice, usor rusinata. Ne place sa jucam si diverse roluri, asa ca da… Eu sunt asistenta sexy, iar el este pacientul neputincios care are nevoie de ajutor. Nu-i asa iubitule? Jasper dadu din cap in semn de aprobare, dupa care se lasa sarutat de Alice. Trebuie sa recunosc ca la ei doi nu ma mai surprindea nimic…
-Ok… Edward… adevar sau provocare? continua Alice, vizibil usurat ca a scapat.
-Provocare, Alice…
-Perfect… Te provoc sa iti faci un tatuaj…
-Poftim? Nu ti se pare cam radical, cam exagerat Alice? raspunse Edward, usor contrariat.
-Este o provocare, deci, o accepti sau te astepti la o alta provocare mai rea… raspunse spiridusul nebun.
-Uufff… Ce spui iubire? O facem si pe asta?
-Sigur, iubitule, nu ma deranjeaza absolut deloc, i-am raspuns cu un ranjet mare pe fata; chiar imi placea ideea; cu siguranta avea sa fie si mai sexy decat era posibil… fiind genul de barbat, caruia ii statea bine oricum. Ca raspuns ma saruta usor, soptindu-mi la ureche “Orice pentru tine… Mai negociem, da?”
-Da, Alice, accept… In mai putin de o saptamana imi voi face un mic tatuaj…
-Acum… Emmett, draga frate, adevar sau provocare? continua soarele meu jocul cu un glas diabolic… Ce avea de gand sa faca? Emmett se albi la fata uitandu-se la noi, si raspunse in soapta…
-Provocare… Doar sunt baiat…
-Ei bine, dear bro, dupa asta, s-ar putea sa iti para rau de lucrul asta, stii?
-Oh, haide odata, ma tii ca pe ghimpi…
-Te provoc sa nu mai faci sex cu Rosalie timp de o saptamana incepand de astazi, mai exact de… Toata suflarea din incapere incremenise dupa care Alice si Jasper au inceput sa rada zgomotos.
-Vai, ce ti-a facut-o frate, continua Jasper compatimitor… Asta este cu adevarat o provocare… Pun pariu acum ca ai prefera un tatuaj… termina el in rafale de ras.
-Dar, dar… se planse Emmett deznadajduit…
-Nici un dar, Emmett, astea sunt regulile jocului, raspunse Edward triumfator. Nu stiai? Curiosii mor repede… Deci asta sper ca te va invata sa nu te mai pui cu Bella. Nu-i asa iubito? termina el, dupa care ma saruta cu dragoste. Acum intelegeam totul…
-Da, asa este, am raspuns eu multumita, sincer umflandu-ma in pene un pic mai mult. Cum am mai spus odata, ce m-as face eu fara cavalerul meu in armura stralucitoare? Sorry Emmett, am raspuns cu usor regret in glas.
-Ooh, iubitule, stai linistit, recuperam noi totul dupa, iti promit, spuse Rosalie, abtinandu-se sa nu rada la fata schimonosita a lui si ii facu din ochi.
-Promiti, promiti?!?!? intreba el, bucuros, schimbandu-si practic starea de spirit la 360 de grade. Era extraordinar omul asta; mai avea un pic si ziceai ca da din coada.
-Da, puiule, promit. Ce nu fac eu pentru maimutoiul meu drag? Si uite asa, in cateva secunde, s-a dus orice urma de suparare de pe fata uriasului, in semn de raspuns oftand multumit. Rafale de ras au rasunat in toata incaperea.
M-am apropiat si mai mult de soarele meu, soptindu-i usor in ureche in timp ce il sarutam…
-Multumesc Edward, dar nu crezi totusi ca a fost un pic cam dur?
-O, nu, iubire, crede-ma ca a meritat din plin. In plus mi-a facut altele si mai rele la viata lui, a raspuns amuzat. Am o alta idee totusi acum… Nu am mai apucat sa raspund insa pentru ca in cateva secunde, se ridica de pe canapea cu tot cu mine in brate.
-Ok, noi plecam pentru cateva ore. Trebuie sa ajungem la Bella. Avem de vorbit ceva cu Charlie, anunta el spre surprinderea celorlalti, in timp ce ma aseza cu picioarele pe pamant. Credeti-ma ca eu eram cea mai nelamurita in toata situatia asta… Nu a mai apucat nimeni sa raspunda pentru ca in cateva minute eram deja iesiti pe usa, nu inainte ca soarele meu sa-i reaminteasca lui Emmett pedeapsa.
-Fara sex o saptamana, bro, da? Pa pa… termina el dupa care inchise usa vilei.
Am inceput sa chicotesc usor gandindu-ma la situatia celor doi dar imediat soarele meu ma lua de mana, si am inceput sa mergem pe aleea din fata casei, condusa fiind inspre Volvo-ul lui. Imediat ce am ajuns, m-am rezemat usor cu spatele de portiera masinii lui, curiozitatea citindu-mi-se cu siguranta pe chip. Ma facu usor prizoniera lui, cand se apropie de mine, cu mainile de o parte si de alta a mea, sarutandu-ma pasional. Ma facea atat de usor sa imi pierd controlul si el stia asta. Devenise, un instinct pentru mine sa imi pun mainile in parul lui, tragandu-l mai aproape, cum cred ca si pentru el devenise atunci cand imi apuca hotarat talia. Limbajul trupurilor noastre, il cunosteam acum pe de rost, totul era ceva absolut normal, eram facuti cu siguranta unul pentru altul, neconditionat, irevocabil, instinctiv, definitiv, si in multe multe alte feluri. Faptul ca ajunsesem acum cu picioarele inlantuite in jurul taliei lui, rezemata de masina, cu el peste mine, raspunzandu-i mai dornica ca niciodata, era cred o dovada vie. Totul cu el era atat de usor, fara rusine, discomfort, ma facea sa ma simt atat de speciala, asa cum numai el stia sa o faca. Il adoram.
-Charlie nu e acasa, am spus sfarsita, cu tremur in voce si respirand sacadat, in timp ce el ma saruta pe gat fara incetare.
-STIU, imi raspunse el, oprindu-se intr-un final si fixandu-ma cu privirea. Cu siguranta nu ma inselasem cand am afirmat ca numai cu o singura privire soarele meu ma trimite departe, pe culmi nemaintalnite ale placerii. ASTA E SI IDEEA… raspunse facandu-mi din ochi, facandu-ma sa-mi pierd usor simtul realitatii, dandu-mi seama ce vroia sa imi spuna. MERGEM? termina el cu speranta in glas, si cu dorinta citindu-i-se in privire.
-Cu tine, merg oricand si oriunde, i-am raspuns hotarat si mai sincera ca oricand… Mai trebuia sa intrebe? Eram deja a lui, doar a lui… iar EU ERAM ATAT DE NOROCOASA CA EL ERA AL MEU…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu